În legatura cu minciuna, dificultatea consta în aceea ce actiunile
subconstiente ale creierului sunt involuntare si independente de
minciunile verbale, asa ca limbajul trupului ne da de gol. Acesta e
motivul pentru care cei ce mint rar sunt descoperiti cu
usurinta, oricât de convingator ar suna cuvintele lor. în clipa în
care încep sa minta, trupul lor emile semnale contradictorii si de aici
ni se creeaza senzatia ca ei nu spun adevsrul, în timpul emiterii
minciunii, creierul difuzeaza subconstient energie nervoasa si
aceasta apare sub forma unui gest care contrazice cele spuse de
individ. Anumiti oameni, ale caror activitati implica minciuna,
ca de pilda politicieni, avocati, actori si crainici TV, si-au
perfectionat într-atât gesturile trupului, încât este dificil de "vazut"
minciuna, oamenii cad în plasa si înghit tot ceea ce acestia debiteaza.
Ei îsi rafineaza gesturile pun mu din urmatoarele doua cai.
Prima dintre ele consta din exersarea acelor gesturi care creeaza "senzatia" ca spun adevarul, în timp ce ei mint; dar reusita în acest caz e legata de un antrenament îndelungat. A doua cale consta în înlaturarea majoritatii gesturilor, astfel încât, în timp ce mint, sa nu
utilizeze nici gesturi pozitive, nici gesturi negative, ceea ce, de
asemenea, este foarte greu de realizat.
Daca se iveste ocazia, sa experimentam urmatorul test simplu. Sa
spunem intentionat o minciuna unei cunostinte apropiate, în timp
ce ea ne priveste cu atentie, din cap pâna în picioare, iar noi,
printr-un efort constient, ne stapânim toate gesturile corporale.
Chiar când principalele noastre gesturi sunt suprimate în mod voit,
numeroase microgesturi ne scapa. De pilda, contractia
muschiului facial, dilatarea si contractia pupilei, transpiratia
fruntii, îmbujorarea obrajilor, clipitul grabit al pleoapelor si multe alte
gesturi marunte care semnalizeaza prefacatoria. Cercetari efectuate
prin filmari cu încetinitorul arata ca aceste microgesturi dureaza doar
câteva fractiuni de secunda si ele pot fi sesizate în mod constient în
decursul discutiilor sau negocierilor numai de anumiti oameni, cum
sunt anchetatorii profesionisti, comis-voiajorii si cei pe care îi
numim oameni per spicace. Cei mai buni reporteri si agenti
comerciali sunt cei care si-au dezvoltat capacitatea subconstienta de a
citi microgesturile cu prilejul întâlnirilor lor directe.
Este evident ca atunci când cineva doreste sa minta cu succes
trebuie sa-si ascunda trupul sau sa -l faca neobservat. Iata de ce, la
interogatoriile de la politie, suspectul este asezat pe un scaun într-un
loc deschis al camerei sau sub o lumina puternica, unde trupul lui
poate fi observat în întregime de cel care îl ancheteaza. Minciunile
suspectului transpar mult mai usor în asemenea împrejurare.
Desigur, este mai usor de spus o minciuna daca stam asezati la o
masa, unde trupul ne este partial acoperit sau daca vorbim peste un
gard sau din dosul unei porti închise. Dar cea mai buna cale de a minti
este prin telefon.
